Reîntors în intimitatea convenabilă a propriului cămin, o casă cu pereți tapetați și geamuri dezvelite, deschide cu un calm extraordinar valiza pe care o lăsase la capătul patului, lângă paltonul său de cașmir, și scoate o sticlă cu whisky pe jumătate. A primit-o cadou. Așa spune el. În general, oamenii sunt predispuși să creadă tot felul de lucruri, dacă acestea au un scenariu bun sau invocă tinereți de acum un secol.
Trage un scaun lăsându-și toată greutatea corpului pe spătar. A mai avut asemenea crize, dar nu le-a dat importanță. Își imaginează că starea lui de spirit trebuie să fie diferită acum. Duce sticla la gură și nu o lasă decât după ce conținutul spirtos îi dezmorțește picioarele, dar nu simte nici cea mai mică urmă de bucurie, nici măcar o vagă ușurare.
În ciuda liniștii aparente, un scârțâit deasupra camerei lui îl enervează rău. Demult se gândește să-și cumpere o casă la țară.
