Era prima vară în care rămăsesem singură și prima în care părea să fiu sedusă de caracterul comercial al micului oraș mexican mărginit de munți și de sate, în care străduțele și chiar oamenii, întreaga înfățișare de altfel, păreau controlate de cele câteva ore matinale în care fie că nu se întâmpla nimic, fie se…(Continue Reading)

Reîntors în intimitatea convenabilă a propriului cămin, o casă cu pereți tapetați și geamuri dezvelite, deschide cu un calm extraordinar valiza pe care o lăsase la capătul patului, lângă paltonul său de cașmir, și scoate o sticlă cu whisky pe jumătate. A primit-o cadou. Așa spune el. În general, oamenii sunt predispuși să creadă tot…(Continue Reading)

Duminică, vreme mohorâtă. Cu puțin înainte să aud vocea bărbatului de la etaj, m-am apropiat de-o scară, convinsă că sunt tot mai aproape de adresa pe care o aveam mâzgălita pe o bucată de hârtie aproape microscopică, galbenă. Când m-am oprit deodată să observ că în afară de acea scară mai existau în curte alte trei…(Continue Reading)

Unele evenimente din viața noastră, în special cele fără de însemnătate, în loc să ni se șteargă din memorie imediat după săvârșirea lor, ne rămân impregnante în gânduri atât de clar și limpede în ceea ce privește detaliile, încât adesea abandonează pentru totdeauna evenimentele de mare importanță angajate de soartă. Îmi amintesc perfect ce mi…(Continue Reading)

Cel mai bine pentru mine e să notez cu grijă și în cele mai mici amănunte evenimentele de zi cu zi. Bineînțeles, nu mai pot scrie ceva precis despre întâmplările de săptămâna trecută, de exemplu, sau cum am împrăștiat toate merele în stradă, alaltăieri. Dar unele lucruri nu ar trebui să te înduioșeze. Am mai…(Continue Reading)

Mi-am ieșit din fire. Ambiția lui nemăsurată mă scoate din minți. I-am spus-o de nenumărate ori. Și nu trebuie să-mi mulțumească, este purul adevăr. Regret ceva? Poate puțin, nu știu, nu-mi place ideea de regrete: ele înseamnă că nu ne asumăm ceea ce am fost. Ce am fost? Nimic, nimic important. S-a întâmplat într-o joi,…(Continue Reading)

T. și-a împachetat mai devreme puținele lucruri pe care le avea, după care a stat ore în șir lângă fereastra din camera noastră, întunecată și înăbușitoare, a cărei însemnătate nu poate fi adusă în discuție, urmărind îndeaproape cum noaptea invadează bulevardul. O imaginea care te încântă și care te captivează în același timp, ca o…(Continue Reading)

Când s-a luminat de ziuă, destul ca să nu-mi pese de faptul că nu cunoșteam absolut pe nimeni în zonă, iar ce-mi auzeau urechile era o schimonosire totală, am coborât înspre râu, apa era puțin agitată, sufla un vând rece, iar fiecare dintre oamenii de care ne loveam privirile era nemaipomenit de ocupat cu dimineața,…(Continue Reading)